Viata mereu te surprinde, surprinde-o si tu pe ea!  

Viata mereu te surprinde, surprinde-o si tu pe ea!   

Viata mereu te surprinde, surprinde-o si tu pe ea!  

Viata mereu are surprize ascunse pe care de cele mai multe ori, noi nici macar nu le banuim. Unele sunt frumoase si lasa amintiri de neuitat, iar unele pot veni la pachet si cu grele incercari.
Tu omule, sa fii mereu pregatit si pentru cele placute si mai ales pentru cele neprevazute. Tot ce-i de facut este sa ramanem mereu in picioare si oameni adevarati, sa luptam si sa nu ne lasam orice ar fi.
Sa fim mereu prezenti la lupta.

Cand am cunoscut-o pe Cristina era o femeie vesela si fara griji. O femeie implinita si feticita. O femeie casatorita la casa ei, cu un sot care se zbatea in dreapta si-n stanga, cu doua fetite minunate, frumoase si mereu premiante la scoala.
El padurar, ea educatoare la gradinita de langa casa mea. Mereu cu zambetul pe buze si zglobie si o placere pentru oricine sa stea de vorba cu ea. Mereu avea la ea un sfat bun si un zambet cald.

Dar se vede ca viata e ca un carusel. Cand zici ca ai de toate si ca ai gasit modalitatea de-a echilibra balanta vietii,  dupa zile frumoase si insorite vine si neprevazutul.
Asa s-a intamplat si cu Cristina.

Cu ceva ani in urma a facut si sotul ei un imprumut in banca ca tot romanul, mai ales ca in perioada respectiva umblau din poarta in poarta persoane abilitate de banci sa ofere imprumuturi avantajoase in franci romanilor. Ce si-au zis „o sa ne terminam casa mai repede si in timp platim si rata.”
Cine se gandea la vreo rasturnare de situatie cata vreme erau tineri si munceau pe branci?
Ei si sa vedeti ca multa lume a avut de tras cu bancile si cu ofertele lor „avantajoase”.
Multi dintre acei care s-au lasat convinsi de banci sa faca imprumutul in alta moneda, cand a venit „caderea economica”, ori plateau rata ori erau dati afara.
Multi romani au plecat prin tari straine sa lucreze din greu sa plateasca ratele iar altii au clacat.
Sotul Cristinei pur si simplu a clacat, s-a imbolnavit grav si in doar cateva luni a luat drumul cerului scapand de poveri.
Greul pentru  Cristina de abia incepea.
Parca nu era de ajuns ca isi pierdu-se sotul in doar cateva luni in care nu a fost in stare sa mai plateasca rata la banca, aceasta a venit si i-au pus sechestru pe casa.
Uite asa din toata agoniseala de peste 15 ani a ramas fara nimic.

Cristina s-a vazut dintr-o data cu doi copii in situatia de-a o lua de la capat. Daca era singura poate claca si ea.
Dar asa cele doua fete ale ei i-au dat forta pe care nici ea nu banuia ca o are. Forta de-a o lua de la capat, forta de-a lupra, forta de-a nu se lasa infranta orice ar fi.
Si ca sa-si protejeze inima de durerea care i-a naruit atat de repede visele de pana atunci a schimbat locul.
S-a mutat in Bucuresti unde si-a facut transferul ca educatoare si si-a inchiriat un apartament pentru ea si fete. Ce-i mai important este ca nu s-a lasat infranta.
Am intalnit-o dupa cativa ani in Bucuresti.
Ce m-a impresionat cel mai tare la ea a fost forta interioara si optimismul cu care infrunta viata.
Ce daca i-a adus surprize neplacute? Ea a schimbat totul in bucurie, in speranta, in lucruri pentru care merita sa traiesti.
Se bucura enorm de fetele ei frumoase  care urmeaza scoala aici in Bucuresti, ii multumeste lui Dumnezeu in fiecare zi pentru sanatate si puterea de-a lupta, o bucura teribil copii ei de la gradinita, si da viata e frumosa atunci cand stii sa-i pretuiesti si sa-i valorifici fiecare clipa.
Pentru ea fiecare clipa e unica, frumoasa si se bucura de viata la adevarata ei valoare.

„Pentru mine fetele mele sunt un camp cu flori de mai in inima mea” – Cristina

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *