Fa-ti viata o rugaciune

Fa-ti viata o rugaciune

Fa-ti viata o rugaciune

Cica un student s-a dus la patintele Sofian pentru a-si indrepta viata. Faci fapte bune? Te rogi? il intreaba parintele. Fac fapte bune, zice studentul si citesc la Psaltire, citesc si acatiste, tot timpul meu liber il acord cititului si totusi nu ma aude Dumnezeu.

Chiar asa? Poate ca nu ai rabdare, zice parintele.

Nu am timp de rabdare parinte ca vin examenele si tare mi-e frica de ele, oricat citesc parca nimic nu se leaga.

-Eii baiatul meu vrei sa faci prea multe intr-un timp asa scurt. Cand iti mai ramane timp sa te rogi? Studentul vadit iritat raspunse:

-Dar v-am spus parinte ca eu citesc zilnic cate trei acatiste si Psaltirea in fiecare zi.

-Bine zici ca citesti, dar mai lasa cititul si mai ROAGA-TE: Tatal nostru care esti in cer… si-i spune parintele rar si apasat rugaciunea  „Tatal nostru”.
Pentru a se ruga omul trebuie sa-si gaseasc timp pentru rugaciune pentru a nu o citi ci a se ruga, fara graba, cu buzele, cu sufletul, cu inima si inca nu-i deajuns. Fa-ti  viata o nencetata rugaciune, masa sa-ti fie precum rugaciunea, gandurile sa-ti fie rugaciune, umbletul sa-ti fie rugaciune.

-Si cum sa fac asta parinte?

-Vezi tu? Ramane pentru fiecare din noi sa intelegem sensul de rugaciune. Ca daca faci o rugaciune si astepti imediat ca Dumnezeu sa te si rasplateasca pentru asta nu ai facut nici o bravura. Ce voia sa spuna parintele este ca sa ne purtam in toata vremea precum la rugaciune. Atunci nu vom mai fi nici maniosi, nici suparati, nici cu judecata asupra aproapelui nostru.

Fa-ti din viata o rugaciune si vei fi mereu luminos si cu bucurie.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *